OMAGIU lui Jean Brancusi

Venim pe rând şi plecăm pe sărite

OMAGIU

Lui Jean Brâncuşi

         Spunem: O VIAŢĂ AVEM ..... Dar nu respectăm niciodată acest precept şi nu ne bucurăm niciodată suficient de clipele trăite pe acest Pământ, alături de cei dragi. Mi-e greu să cred că nu mai este şi că de azi înainte de câte ori voi veni la Peştişani nu voi mai avea ocazia să-l întâlnesc, să-i fac cu mâna din pridvorul casei şi nici nu voi mai avea ocazia să îl provoc la discuţii pe tema Brâncuşi. Nu ştiu în ce măsură suntem sau nu rude, dar este mai puţin important pentru că Jean a fost persoana al cărei spirit a fost atât de activ şi de profund încât la revenirea în satul natal al mamei mele, a reprezentat sprijinul viu şi mi-a redat încrederea că nu eram singure şi că eram bine venite acolo unde alţii afirmau că nu aveam ce căuta.

         Am citit tot ce a apărut pe net şi am sesizat permanent că toţi, fără deosebire, s-au simţit nevoiţi a sublinia faptul că a fost consilier PDL.

         Este oare important ?

         Este oare cuvântul de ordine atunci când vorbim de Jean Brâncuşi, sau este prietenul nostru drag pentru care fiecare dintre noi are un cuvânt de stimă şi o umbră de regret şi care poate, într-un context sau altul îi datorează câte ceva?

         În nici un caz.

Jean Brâncuşi era omul plin de viaţă, trăindu-şi viaţa din plin şi la cote maxime, prietenul tuturor, profund cuprins de ataşamentul faţă de cauza Brâncuşi pentru care motiv între noi mai existau şi momente mai tensionate. Nimic rău însă. Atitudinea sa total lipsită de încredere faţă de proiectele mele nu făcea altceva decât să mă îndârjească, în dorinţa de a demonstra tuturor şi lui că se poate. În reamintesc cu profundă plăcere momentele de discuţii contradictorii dintre el şi mama mea. Iar azi, despărţirea de Omul Jean Brâncuşi mă întristează adânc şi îmi reaminteşte cât sprijin moral a reprezentat  şi cât de apropiată m-am simţit de el atunci când mi-am întors mama la obârşie, în locul pe care alţii i l-au refuzat ca recunoaştere.

Este tot atât de dureros pe cât este de greu de înţeles.

Pe această cale, SINCERE CONDOLEANŢE, familiei.

Zbuciumul lor în trecerea scurtă prin viaţă s-a sfârşit dar energia lor creatoare va continua să existe în noi, cei care sinceri i-am iubit şi preţuit chiar dacă uneori am uitat să apreciem prezenţa lor.

ADIO, drag prieten  !!!

Luminiţa Brâncuşi